Salivam numai şi la gândul
ce mă purta spre merele
mari şi roşii ale copacului
din mijlocul grădinii…
Dar Dumnezeu îl pusese pe şarpe
să-l păzească…
L-am rugat din suflet
să-mi dea şi mie unul
din acele fructe minunate,
dar el nu s-a înduplecat…
L-am implorat, am căzut în genunchi
în faţa lui…Nimic…!
“Eva, unde eşti…?”